Comunitatea Kidiboților

Sâmbătă dupa-amiază, după o scurtă vizită în Herastrău cu copiii (unde era full), ajungem în Kiseleff cu bicicletele.
Ne facem ”baza”, eu ma apuc să citesc, ei pleaca la joacă.

După un timp încep să văd o grămadă de copii (inclusiv ai mei), cărând de prin tot parcul bețe, cataroaie, chiar bucăți de trunchi intregi. Unul era cu o cască de hitlerist pe cap. Altul cu un scut din carton + o bâtă. Altul cu arme Nerf. Altul cu o sabie laser de jedi.

Ok… Sunt copii. La un moment dat, văd vreo 10 copii care aleargă cu bețele dinspre nord către sud, cu țipete războinice.
Eu, foarte mirat și contrariat. Întreb niște ”surse” și se risipeste misterul.

În parc erau 2 Clanuri Războinice de copii. Cel din Nord (unde erau și ai mei) și unul în Sud (conduși de un copil, Petru, venit cu bunica lui). Clanul din Sud avea și spioni, cercetași, sabotori. Cel din Nord avea lingvisti (era un copil pasionat de limbi straine, via Duo Lingua), avea contra-spioni, unități mecanizate (fi-miu pe o trotinetă), etc…

Mai era un clan în Est, din 3 copii, dar la un moment dat s-a unit cu cel din Nord. Au simțit oportunitatea că unirea face puterea…

Clanul din Nord și-a făcut o baza secretă într-un boschet. Dupa care, au ales șeful. Întrucat erau și fete și baieti în clan, a iesit lider o fetița cu o poșeta roz, cu o pisicuță și LOVE scris pe ea. Băiatul meu cel mic zicea că sigur are chestii de supraviețuire acolo, în poșeta aia.

Toti au primit nume de cod, iar copilul mic s-a dus să le ia numerele de telefon, să îi organizeze pe Discord. Chiar râdeau de proasta organizare a clanului advers, care nu are nici măcar un grup de Whatsapp. Unul din copiii mei se cocoțase într-un copac, să-i anunțe pe ceilalți când se apropie “dușmanul”. Alții își exersau zgomotele de animale salbatice, ca să se anunțe între ei.

Activitatea războinică din parc a degenerat. La un moment dat, viitorii recruți (copiii de grădiniță sau pregătitoare), văzându-i pe cei mari (de clasele II-VI) cum se înarmează și fac raiduri dintr-o parte în alta a parcului, au început și ei să caute bețe, bâte și alte obiecte. Foarte simpatică era o fetiță roz, cu codițe, cu o ditamai creangă pe care o târâia după ea.

Până la urmă activitatea dubioasă s-a destructurat, când bunicii și părinții i-au luat pe rând, la masa de seară, acasă.
Duminica următoare au reluat activitatea. Scoseseră de cu seară pe masă echipamentele (walkie-talkie, sfoară, lipici, și alte chestii) + au inceput planificarea. După Olimpiada Națională de Matematică, care s-a terminat la ora 13.00, am mâncat și am reluat activitatea.

Fascinant a fost pentru mine să văd copii din ziua de azi jucându-se offline, așa cum ne jucam și noi pe vremuri, în spatele blocurilor. Cu bețe, cu cartoane, cu noroi în genunchi, murdari din cale-afară.

Cand le-am zis copiilor mei că mă bucur să-i văd cu câte o julitură, s-au uitat la mine cu niște ochi mari, neînțelegând de ce un părinte s-ar bucura pentru răul copiilor lui. Dar le explicam nivelul de libertate și joaca aerobă pe care o făceam zi de zi, care implicau și juliturile, pe care le purtam ca un titlu de onoare. Și au înțeles.

Inclusiv la Cursurile Kidibot avem copii foarte deștepți, unii care ies afară la joacă, alții nu. Pentru noi personal, ieșitul la joacă în aer liber este dreptul de bază al unui copil. Așa învață să relaționeze, să se descurce, să aibă dexteritare, să se ferească, să ”citească” pe alți oameni.

Sperăm ca în fiecare zi, indiferent dacă e vreme frumoasă sau urâtă, toți copiii să iasă afară la joacă. Așa este normal și sănătos.

Iar când se plictisesc și mai vor altfel de joacă intelectuală, mai înscrieți-I și la Cursurile Kidibot, unde îi învățăm lucruri WOW prin joacă. Și pe urmă se pot duce în parc să facă un soft de tracking al clanului advers sau o securizare a comunicațiilor locale 🙂

Una dintre cele mai bune cărți de dezvoltare personală pe care am citit-o în ultimii ani este, de departe, Atomic Habits, de James Clear, pe care v-o recomand călduros. Datorită acestei cărți, eu personal, de 1.5 ani încoace mi-am dezvoltat o serie de obiceiuri bune, precum mâncat 2 mere pe zi (eu, care am mâncat maxim 100 mere toata viața mea înainte), la a alerga săptămânal în jurul bălții din cartier, etc.. În continuare am ceva burtă excedentară, dar merge în direcția bună. 🙂

Conceptul de bază din carte este următorul: ca să ajungi departe, cea mai bună variantă este să faci mici progrese continue, pe o perioadă lungă de timp.

După care, m-am gândit dacă nu aș putea să folosesc ce scrie acolo să-mi motivez copiii personali + alte câteva sute de mii de pe Kidibot să facă anumite lucruri pe care ar trebui să le facă dar din varii considerente nu le fac. Cam aceleași probleme pe care le au majoritatea părinților din țara asta 🙂

Așa că, inspirat din această carte, am creat Kidibot Reading Challenge în luna februarie, pe care am lansat-o underground. Rezultatele au fost spectaculoase. Majoritatea copiilor care s-au înhămat la aceasta provocare au finalizat-o cu succes, iar mămicile ne-au dat un feedback excepțional. Chiar a mers. :))

Așa că acum am zis să o repetăm, într-o formulă îmbunătățită.

Pam, pam!

Pachet: Kidibot Reading Challenge + Clubul de Lectură Kidibot (Kids4Kids)

Cum funcționează:

În primul rând, copilul trebuie să facă o PROMISIUNE PUBLICA, SOLEMNĂ.

”Eu, Vasilică, elev în clasa a III-a D de la Școala Nr. 2 din Tecuci, promit ca timp de 7 zile voi citi minim 2 minute, în locația X din casă, după acțiunea Y.”

De ce publică?
Pentru că este o presiune mai mare să nu abandoneze, dacă el conștientizează că mulți alții știu că s-a înhămat la acest challenge. Nu vrei să pici de fraier/neserios dacă abandonezi, nu-i așa? 🙂

De ce 2 minute?
Pentru că este un drum mult mai lung de la a nu face nimic la a face primul pas, decât de la primul pas până la al 1000-lea pas. Pentru că 2 minute este foarte puțin. Și întotdeauna este mai greu să te apuci de ceva decât să continui acel ceva. Majoritatea copiilor care s-au apucat să citească ”2 minute” au stat mult mai mult să citească.

De ce 7 zile?
Pentru că orice călătorie de 1000 de pași începe cu primul pas. 7 zile. După care alte 7 zile. După care alt pas….

De ce trebuie să specifice locația X unde va citi?
Pentru că asocierea într-o anumită acțiune și un loc va crește șansele de se întâmpla.

De ce trebuie legată acțiunea de a citi de o altă acțiune?
Pentru că cel mai ușor un obicei se deprinde dacă îl legați de alt obicei. Sunt o grămadă de studii care arată asta.

De ce trebuie ulterior să raporteze succesul zilnic, pe o perioadă de X zile?
Pentru a crea obiceiul.

Am promis premii?
Nu. Pentru că nu am vrut să cream o asociere negativă între un obicei bun și o motivație falsă. Copilul trebuie să își facă obiceiul bun fără o motivație externă, care, atunci când dispare, face să dispară și obiceiul. Data trecută, TOȚI copiii care au finalizat Challenge-ul au primit de la noi câte o carte (Editura Arthur sau Editura Niculescu sau Robofun). Dar a fost o surpriză de final. Și acum, nu vom da nimic 🙂

La finalul celor 7 zile, dacă s-a ținut de treabă, copilul e fericit, e aplaudat și vine la CLUBUL DE LECTURĂ săptămânal, să interacționeze cu alți copii deștepți, ca el.

CLUBUL DE LECTURĂ KIDIBOT (Kids4Kids) – o dată pe săptămână

• Timp de o săptămână, zi de zi, copiii sunt implicați în Kidibot Reading Challenge
• Odată pe săptămână are loc o întâlnire cu copiii, în care fiecare spune ce a reușit să facă, ce cărți a citit, să dea note, să recomande celorlalți ce a citit, dacă merită, etc..

Acest CLUB DE LECTURA KIDIBOT (Copii pentru copii) va fi condus de … un copil căruia îi place să citească foarte mult.

Și uite așa, mai motivăm copiii să se apropie de acele obiecte foșnitoare din celuloză, cu purici mulți și negri care stau cuminți pe multe rânduri.

O să facem diverse acțiuni prin joacă, astfel încât copiii să se distreze. Pentru că cititul este amuzant și benefic, nu-i așa?

Primul mentor este Oliver Ganea (clasa V-a, Colegiul Național Tudor Vianu), care își dorește să ajungă profesor de limba română când se va face mare, la fel ca mama lui.

Dacă și voi vreți să vă înscrieți în CLUBUL DE LECTURĂ KIDIBOT (COPII PENTRU COPII), puteți să o faceți mai jos.